– : )
”Excepţiile… Ah, excepţiile! Cred că n-o să-mi ajungă ţigările la câte am de spus despre ele. Blonde, brunete, înalte, cu forme sau fără, ele sunt femeile pe care orice dintre noi, cei care pulsam testosteron, şi le-ar dori alături. Poate o să te întrebi ce au ele atât de special încât să-l facă chiar şi pe cel mai puternic bărbat să se amorezeze ca un adolescent, să tremure ca un copil, cine sunt ele, zeiţele care-l bulversează pe bărbatul iubit ca şi cum ar fi cel mai slab şi mai neajutorat dintre muritori?
Excepţiile sunt femeile sigure pe ele însele şi nu pe sânii mari şi formele generoase…sunt femeile care ştiu că pot să zdruncine creierii unui bărbat cu un gest bine plasat, cu o vorbă studiată – dar aruncată parcă la întâmplare, cu o privire plină de subînţeles. Ele sunt femeile complete şi complexe, care ştiu că noi, bărbaţii, rămânem copii toată viaţa şi că dincolo de o partidă bună de sex avem nevoie de afecţiune şi de atenţie. Şi ne oferă asta din plăcere, nu din obligaţie sau urmărind scopuri ascunse… pentru că o astfel de femeie îşi este sieşi suficientă şi poate să fie fericită şi singură. Iar dacă este, totuşi, alături de tine, sensibilitate necioclipa cu numele de barbat, fii sigur că o să-ţi spună: “Iubitule, nu am nevoie de tine ca să mă faci fericită…vreau să fim fericiţi împreună!”.
Ele sunt cele care te fac să te întrebi pe tine însuţi “Ce dracu’ a văzut la mine? Ce am făcut ca să merit o aşa femeie?”, sunt cele care te fac să te gândeşti la viitor şi lângă care te simţi împlinit, sunt femeile lângă care nu ţi-e frică să fii slab, să plângi, să urli, pentru că ştii că sunt acolo şi că o să înţeleagă. Nu sunt nici că femeile trofeu, care aşteaptă de la tine să fii puternic şi vor pleca la primul semn de slăbiciune, dar nici ca visătoarele, care se scufundă în propria sensibilitate şi te vor îneca şi pe tine odată cu ele. Ele sunt femeile lângă care poţi să fii tu însuţi, timid, tupeist, imatur, excitat, copil, mofturos, morocanos, nesigur, pentru că ştii că n-o să râdă de slăbiciunile tale, ci sunt îndrăgostite de ele… Excepţiile sunt femeile pentru care vei deveni tu însuţi visător şi îţi vei dori o iubire desprinsă din paginile unui roman de dragoste, te vei găsi fermecat de mintea lor, de felul în care zâmbesc ştrengar, de râsul copilăresc şi de micile capricii pe care le vei îndeplini din dragoste. Excepţiile sunt femeile care stârnesc pasiuni nebuneşti si te vor ţine treaz noaptea chiar şi când nu se vor afla lângă tine… Vei vrea să le pui lumea la picioare, fericirea lor va fi fericirea ta şi, curios precum un copil, vei dori să le pătrunzi sufletul şi mintea şi să le descoperi dincolo de fermitatea feselor, gustul buzelor, mirosul pielii şi textura părului.
Sunt femei normale, le vezi zi de zi pe stradă, la TV, dai nas în nas cu ele prin magazine sau în cluburi. Excepţiile nu sunt frumuseţi copleşitoare, dar sunt fiinţe minunate prin simpla armonie dintre exterior şi conţinut, sunt ca o carte care nu te atrage la prima vedere, dacă pe care după ce începi să o citeşti nu poţi să o mai laşi din mână. Nu sunt mironosiţe, dar nici curve…sau poate că sunt, dar doar cu tine, iubitul lor, între patru pereţi. Ele sunt femeile care fac sex din plăcere, nu ca să te ţină lângă ele şi nu le este ruşine să recunoască asta. Sunt cele care îşi cunosc trupul şi sufletul şi ştiu că la capătul zilei suntem cu toţii nişte animale mânate de dorinţă, cu sânge clocotind în vene şi cu dorinţa de a deveni una cu celălalt. Dar sufletul lor este totodată un labirint de subtilităţi… pe lângă un ambalaj frumos din carne cu ferestre mari şi pereţi frumos coloraţi, interiorul lor este fascinant… ele se dăruiesc cu totul, minte şi suflet, bărbatului care va avea norocul să le întâlnească şi să le descifreze harta trăirilor. Restul femeilor, care nu au mai mult de oferit decât plăcere carnală, vor striga sus şi tare că bărbaţii numai asta vor, însă excepţiile ştiu că sexul nu e sport olimpic şi că dincolo de uşa dormitorului e important ce mai rămâne din pofta de a-l descoperi pe celălalt, de a-l face parte din viaţa ta de acum înainte şi nu doar preţ de câteva secunde cât durează un orgasm…
Probabil nu ţi-e clar de ce am zis că sunt excepţii. Am vorbit atâta despre ele, încât ar merita o categorie separate, nu? Ei bine, să nu fii surprins, dar le-am numit astfel pentru că ele se trag din femeile trofeu sau din visătoare. Ele sunt aceleaşi femei de care ai fugit toată viaţa ta, dar care, într-un mod paradoxal, acum ţi se par minunate. Fie se tranforma atunci când iubesc, fie le vezi tu altfel pentru că te-ai îndrăgostit, dar la momentul potrivit, într-o anumită stare sufletească ele vor fi cele pe care vei dori să le domini, să le descoperi, să le faci parte din tine. Fiecare femeie va fi la un moment dat excepţia unui bărbat… „
– Prin ochii unui bărbat , Jurnalul Evei.
Hello.This article was really fascinating, especially since I was browsing for thoughts on this issue last Tuesday.
Well, thank u :d. Hope u enjoyed it.
I have not checked in here for a while as I thought it was getting boring, but the last several posts are good quality so I guess I will add you back to my everyday bloglist. You deserve it my friend 🙂
Cel puțin ai putea să precizezi că articolul e furat , așa ar fi corect .Sunt dezamăgit , mi-ai fost recomandată de un prieten și am zis să te încerc , nu mă așteptam să îți însușești ceva ce nu-ți aparține , o profundă iritare mă încearcă pentru că speram să fii interesantă așa cum e autoarea blogului de pe care ai copiat articolul .
De fapt, articolele care nu-mi apartin si pe care le postez pe blog, le scriu cu Italic , sau le pun in ghilimele . 🙂 Dar apreciez observatia. Pe viitor , sa fiu atenta.
Si spre apararea mea, aparent scria la final Autorul articolului. Frumos. : )
Scuza ta e irelevantă PTL , pentru că dacă îmi amintesc eu bine și pe blogul Evei tot în italic era scris post-ul, doar că ea are alte motive pentru care scrie unele posturi în acest mod . Deci în cazul tău pică faza cu italic , cât despre ghilimele nici ele nu justifică în întregime faptul că fără reblog ai împrumutat un post , deoarece ar trebui să fie pe undeva pe aici o secțiune în care să scrie negru pe alb că atunci când un post de-al tău e scris „in italic and with quotes” e împrumutat , așa cred că e normal față de cei de la care împrumuți și mai ales față de cititorii tăi .
p.s:scuze pentru tot , până la urmă cine sunt eu să-ți dau ție sfaturi ? un nimeni , te rog să ștergi comentariul meu și sugestiile aberante , e blogul tău și faci ce vrei ….
p.p.s- ți-am mai lăsat un comment în care te rugam să adaugi un widget gen calendar să pot citi și eu povestea aceea și posturile tale încă de când ai deschis blogul , în ordine cronologică. Ar fi drăguț dacă ai face-o !
Nu vreau sa par nepoliticoasa, dar nu-mi mai scrie romane :)). La sfarsitul fiecarui post pe care il „copii” scriu numele Autorului, in cazul in care nu ai observat. Si, un calendar e pe blog, daca te-ai fi uitat atent.
Nu la un calendar din acela mă refeream eu .Există un widget numit Arhive în afară de ala pe care deja îl ai tu , de unde cititorii pot selecta luna și anul din care vor să citească posturi .De ce te deranjează că îți scriu romane ? Păi ce să zic la ăsta nu scria .
p.s- se spune ” pe care îl copiez „
Cum zici tu.
Wow that was odd. I just wrote an very long comment but after I clicked submit my comment didn’t appear. Grrrr… well I’m not writing all that over again. Regardless, just wanted to say fantastic blog!