Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Oglinda cu doua fețe’ Category

In seara respectiva, Chris primi un apel de la Alex.

– Hei , Chris, ce faci ? Cum te simti ?

– Am pierdut-o…frate.

Alex, nu mai spune nimic.

– Ma intorc…zise intr-un final Chris.

Inainte sa inchida, il auzi pe Alex, strigand.

– Da ? raspunse Chris.

– A zis Julie, cand te intorci, sa vii aici …

– Bine … Ne vedem.

 

 

Un ultim apel pentru Tori inainte sa plece, dar nu ii raspunse. Se conforma cu ideea ca o pierduse.  Inainte sa isi indrepte pasii spre Julie si Alex, se oprise la pub.

– Hei Chris ! Cu ce te servesc? ii zambi barmanul.

– Ce zici de ceva tare , Will ?

– Bine, sefu`.

Dupa inca cateva pahare de „ceva tare”, se hotarî ca era timpul, sa dea ochii cu fratele lui si Julie. Se opri in usa,  privi in imprejurimi de cateva ori, trase aer rece in piept,  si intra.

– Incepusem sa ma plictisesc…zau asa, chițai ea.

Chris isi freca ochii.

– Ce dracu, fir`ar, acu`  am si halucinatii.

– Hei, se incrunta Tori la el. Nu esti prea draguț. < rase si dadu` sa il imbratiseze, dar mirosul de bautura o izbi puternic in fața >. Ah, da stiu ca te-ai distrat fara mine, il certa ea.

El zambi, o trase inspre el, si o saruta. Tori isi infasura bratele in jurul gatului lui, si ii raspunse la sarut. Dupa, se indeparta de el, si il studie de sus in jos.

– Puți groaznic a bautura, se rasti ea.

El doar zambi, era tot ce-si dorea, nu conta , acum era cu el.

– Hei ! Planeta catre Chris.

Tori isi aduse chipul la acelasi nivel cu al lui, si il privea amuzata in ochi.

– Ce zici de o baie si o cafea tare ? Hmm ? Apoi , ma revansez, si il saruta.

– Suntem singuri ? se uita prin incapere.

Ea dadu din cap in semn de confirmare, si zambi.

– Ce zici sa te revansezi acum ?

O lua in brațe, si urcara la etaj. Iar restu… e poveste.

 

Sfârșit.

Anunțuri

Read Full Post »

 

A coborat in fuga scarile, si l-a vazut. Era acolo. O astepta. Inima incepuse sa ii bata cu putere. Isi tinea capul in maini, si nu o observa cand se apropie de el.

– Ăăăăă… ocupat ? zambi ea.

Isi ridica capul, si se holba la ea, pana cand isi regasi cuvintele.

– Victoria ?

– Mhm, si ii scoase limba.

Se apropie de ea, o imbratisa cu putere, de parca nu vroia  sa-i mai dea drumul vreodata, apoi o saruta cu inima- i saltand de bucurie, pe frunte. Ea ii simti parfumul pielii pe care o fascina atat de mult, si isi cuibari capul la pieptul lui.

– Ăăăă…scuze, se inrosi si se indeparta de ea. Eu doar…

– Nu face nimic, ii raspunse ea.

– P-putem vorbi ? se balbai el, inca ametit de mirosul ei.

– Bine, dar mai intai, vreau sa te intreb ceva …

– In regula …

– De cand esti aici … ?

Obrajii ii luara foc, si se gandi de cate ori incerca sa-si faca curaj dar nu reusi , sa urce sa vorbeasca cu ea, si totusi a ramas aici , sperand ca va iesi, si poate il va asculta, iar acum .. nu avea sa piarda asta.

– 5 zile, si isi ascunse privirea.

Ea tacu, Matt avusese dreptate. Doamne, cat de fraiera fusese.

– Deci… incepu el. Vreau sa-ti spun ca-mi pare rau. Si ca … in noaptea aceea , cand tu … mi-ai povestit…

Lui Tori pielea i se facuse ca de gaina. Ce legatura avea asta ?Vroia sa-l intrebe, dar ceva o bloca… Asa ca tacuse.

– Mi-ai adus aminte de mine…isi lasa capul pe spate,si  respira de cateva ori inainte sa continue. M-am vazut pe mine, in tine. Mila pentru mine, si disperare.

Tori ingheta. Nu intelegea nimic.

– Vezi tu , mama mea, ăăă…a murit, dupa ce m-am nascut. – mainile ii transpirasera, si chinul i se citea pe chip – . Iar tata, a dat vina pe mine si pe Alex. Mai mult pe mine. S-a indepartat, iar noi am crescut mai mult cu bunica. Cativa ani mai tarziu, totusi s-a intors, si-a cerut iertare, si oarecum am continuat ca o familie, dar asta nu inseamna ca eu nu ma simt vinovat. Dupa seara aceea , in care tu mi-ai povestit, si viata ta a fost in pericol, nu m-am mai putut gandi decat la asta, mi-a fost frica sa te pierd. Iar in saptamana urmatoare , noptile mele se topeau in zi , ratiunea mea imi striga ca nu, nu e bine, dar constiinta mea vinovata imi tot soptea ganduri negre. Am vrut sa-ti spun, dar, n-am putut. Imi pare atat de rau …

Tori il asculta in liniste…i se franse inima. Il iubea, mai mult ca pe orice, iar oricat de mult isi dorea sa fie cu el in momentul acesta , trebuia sa-i lase timp sa isi revina, singur …

– Daca asta e tot … eu vreau sa … dar glasul i se franse, cand el se intoarse la ea. < Avea ochii in lacrimi. Nu a putut rezista, si l-a luat de mana. Tremura. > Am nevoie de timp, ii sopti, se ridica, si pleca, desi sufletul ii tipa sa se intoarca.

Chris o urmari trist. O pierduse… doar la asta se gandea. Fusese atat de prost, acum avea sa plateasca pentru greseala lui. O intelegea. Avea dreptul.

 

 

Read Full Post »

O saptamana mai tarziu.

Tori , se izolase complet de lume. Nici pe Julie nu o lasa sa se apropie, ii spusese ca avea nevoie de timp, iar cat despre Chris, nu ii lasase nici o ocazie sa-si indrepte greseala, chiar daca insistase atat. Se simțea ranita, dărâmată si in ceața, simțea nevoia sa stie ca nu-i pierduse pe toți … ca unul dintre ei o iubea, chiar daca nu merita. Si somnul nu o lua. Mintea continua sa-i dea ture concentrandu-se pe greselile pe care le facuse si oamenii pe care ii ranise.

– E timpul … ii soptise o voce.

Tori se uita in jur. Nimeni. Probabil i se paruse.

– Haidee, Victoria , mi-ai promis.

Vocea ii suna atat de cunoscut. Si totusi , inebunise ?

– Nu , nu esti nebuna ? Vrei sa incetezi ?

Acum tresari.

– M-Matt ? vocea ii tremura.

– Îhî.

– Vreau sa te vad …

– Nu prea cred … si il auzi chicotind.

– Trebuie … o lacrima i se strecura pe obraz.

– Pfuuu… Ce zici de altceva ?

– Ce ? izbucni ea.

– Sa faci un duș, te imbraci si iesi in oras. Chris te asteaptaa…de ăăă, frate , creca-i a cincea zi, de cand tot vine. Sincer, imi place de el. Si nu sunt singuru…asa ca grabeste-te…

– Nu, nu vreau…De unde stii ?

– Tu fa asta …

– Si daca nu vreau ?

Il simti incruntandu-se.

– O sa vrei… Nu poti sta aici la nesfarsit,si nici eu. Si apoi, iti incalci promisiunea, si daca faci asta, o fac si eu.

– Nu poti, scanci ea.

– Dar tu poti ? rase el.

– Bine … o fac.

– Asa ma gandeam si eu…

Ii asculta sfatul, iar cand termina, isi arunca privirea prin camera.

– Matt ?

Liniste.

– Fir`ar.

– Sa stii ca nu te pricepi, la injurat, si incepu sa rada.

– Ies … o sa mai fii aici , cand revin ?

– Nu , pentru ca nu o sa mai ai nevoie de mine.

– Ba da… se incrunta, si iesi pe usa.

Read Full Post »

Se intoarsera pe patura, si priveau la stele. Matt nu o mai intrebase nimic, nu vroia sa forțeze nota , o lasa, pentru ca stia ca avea sa cedeze.

– Dupa ce ai plecat… raspunse ea in cele din urma.

El se uita la ea mirat.

– Julie, a facut asta pentru mine.

Si i-a povestit tot, despre plecarea lui, pana cand primi telefonul de la spital. Matt cugeta o clipa.

– Daca o sa te ascunzi asa mereu, nu o sa rezolvi nimic, o certa.

– Nu ma ascund, se imbufna.

– Atunci ce faci ?

Inainte sa raspunda, Matt incepu sa tuseasca incontrolabil, pana cand mainile i se patara de sange. Tori tipa inspaimantata si suna dupa salvare.

Asistenta o avertizase, ca asta avea sa se intample, dar vroia doar sa-l faca sa se simta bine, inainte sa… Iar la gandul asta, isi inabusi un tipat. Intr-un sfarsit, medicul iesise din salon.

– Va rog spuneti-mi ca e bine … se tangui disperata.

– Ma tem ca nu. Nu cred ca mai rezista, iar doctorul schita un „Imi pare sincer rau … ” pe buze.

– Pot sa-l vad ?

– Desigur, si ii  facu semn sa intre.

Il lua de mana, iar Matt tresari.

– Victoria … nu ai idee cat iti multumesc pentru astazi. A fost cea mai frumoasa zi din viata mea, iar vocea i se prabusi.

– Incearca sa dormi, il linisti ea.

– Nu, nu inainte sa-ti spun ceva.

– Te ascult, si-l stranse si mai tare de mana.

– Tii minte promisiunea pe care mi-ai facut-o ?

Clatina din cap , in semn ca da.

– Vreau sa te tii de ea… Altfel , altfel, ma intorc, si n-o sa-ti placa.

– Poti ? zambi ea chinuita.

– Victoria, nu te mai juca.

Zambetul ii disparu. Isi lasa cateva suvite, sa ii cada pe fața, sa-si ascunda lacrimile din ochi. Ii simti mana pe obraz, si se cufunda in ea. Era calda.

– Promit, raspunse intr-un final.

– Bine, acum fa loc, c-am obosit de la atata cearta cu tine, si-am chef sa dorm, se stramba la ea, iar ea zambi.

De dimineata, cand Julie o trezi, se uita buimaca la ea, iar privirea ei ii dadu de inteles ca el … el nu mai era. Gura i se stranse intr-o linie, si incepu sa planga, dar isi aminti cuvintele lui, trebuia sa fie tare, pentru el. Julie o imbratisa.

Read Full Post »

In drum, Tori a oprit un taxi, si a mormait o adresa. Soferul se uita incurcat la ea, dar ii explicase ca ii platea dublu doar daca ii urma indicatiile, iar acesta ii zambi.

– Deci tot secret e , nu ?

– Mhm, isi aseza capul pe umarul lui si el o saruta.

 

Nu dura mult, si taxiul facu o curba, dupa care inaintea lor se intinse un drum inconjurat de copaci. Tori, ii facu semn soferului , acesta opri. Il ajuta pe Matt sa coboare, ii plati soferului, ii acoperi ochii lui Matt cu o esarfa si il ghida. Cand ajunsera la destinatie, Tori se facu nevazuta, dupa ce ii sopti , sa-si scoata esarfa. El se opri in loc, rasufland obosit, si uimit de privelistea la care asista. Era intr-o poienita la malul lacului. In larg, barci cu indragostiti pluteau deasupra acestuia. Zambi, apoi o cauta pa Tori. Ii facu semn sa se apropie.

– Surpriza, zambi ea.

Se aseza langa ea, pe patura si o trase in bratele lui. Nu se impotrivi.

– Mi-ar placea sa opresc timpul acum, murmura el.

Tori il privi in ochi. Prinsese putina culoare in obraji, dar tot tremura, era mai slabit decat isi imaginase, dar nu o lasa sa vada.

– N-am terminat, se stramba la el, si scoase dintr-un cosulet de picnic doua cupe de inghetata.

Matt facu ochii mari, cand simti mirosul atat de cunoscut si de aromat si se intinse dupa ea.

– Tu chiar stii cum sa faci un om fericit.

Ramasera acolo, stand imbratisati, glumind si razand intr-una. Cand luna isi facu aparitia, se plimbau pe poteca din jurul lacului.

– Iti multumesc, Victoria.

– Nu te ascult…si ii scoase limba.

– Despre cele intamplate azi …

– Oare de ce m-am temut ca o sa zici asta ? isi intoarse privirea.

 

Read Full Post »

– Presupun ca astea-s ale tale, ii agita in fața hainele, cu care fusese adus.

– Cum …

– Te las sa te schimbi , chicoti ea.

– Ha, nu-mi zi ca acum iti e rusine, o tachina el. Stiu ca nu mai sunt ca inainte, dar Tori ma dezamagesti … , dadu din cap pufnind.

– Hai odata … si se retrase.

Cateva minute mai tarziu, se posta langa ea, cu un zambet larg pe fața.

– Si unde mergem șefa ? ridica din sprancene.

– Surpriza, i-o intoarse ea.

– Mhmm, joci dur… Eh, asa mai suni a Tori pe care o cunosc eu.

Ea il saruta pe obraz.

La iesirea din spital, Tori se izbi de Chris. Se uita la el, dar nu ii spuse nimic.

– Putem vorbi putin ? privi in jos.

– Sunt ocupata … , il trase pe Matt  de mana si se pierdura de-alungul strazii.

 

– Si eu sa inteleg ce ? o opri Matt.

– Nimic, nu conteaza, isi dadu ochii peste cap.

– El e ? Nu ?

Tori nu spuse nimic.

– Stii si tacerea e un raspuns, si o impunse in umar zambind.

– Presupun ca asistentele o sa fie mai mult decat bucuroase, daca te livrez inapoi la spital, ranji ea.

– Tu chiar nu stii sa pierzi , e ?

Tori scutura din cap, il lua de mana, isi impleti degetele cu ale lui, si ii facu semn sa continue.

 

 

 

Read Full Post »

Tori se aseza pe hol strangandu-si genunchii la piept.

– Cum se simte ? , o intreba Julie in timp ce-si facea loc langa ea.

– Cred ca bine, momentan, vocea ii tremura. Nu vreau sa-l pierd ! , ochii i se umplura de lacrimi.

Julie medita un moment, apoi incerca sa o linisteasca.

– Nu il vei pierde, va fi mereu alaturi de tine, in inima ta.

Tori scanci. Lui Julie i se rupse inima in mii de bucatele, privind-o.

– Chris e aici, se opri brusc.

Liniste.

– Tori … vrea sa-ti vorbeasca.

– Eu nu !, se incrunta ea, se ridica si se intoarse in salon.

 

 

 

– Auzi , crezi ca-ti cer prea multe, daca te implor sa ma scoti de aici  ? si rase.

Tori se uita buimaca la el.

– Nu cred ca asistentele, vor …

– Nu-mi pasa ce vor ele ! se rasti el. Urasc spitalu` asta, vreau sa ma bucur, vreau … Dumnezeule ce mi-e dor de inghetata aia de care eram amandoi indragostiti, de inca o clipa cu tine, de o plimbare lungaa pana la rasaritul soarelui …

– Poti macar sa mergi ? se uita piezis la el.

– Ăăăă … da , uite, si se dadu jos din pat.

Tori se repezi la el si il prinse de mana.

– Nici sa nu te gandesti … se uita urat la el.

– Haidee, Victoriaa , trebuiee, ajuta-ma ! scanci si se retrase in pat.

Acel „Victoria” o facu sa tresara.  Asa-i spunea mereu cand vorbea serios, si avea nevoie de ea, sa-l sprijine in nebuniile lui.

– Stai aici , pana ma intorc. Pricepi ce zic ?

Incerca sa protesteze, dar Tori isi incrucisa bratele la piept, iar cand facea asta, orice lupta era pierduta. Se conforma, si dadu simplu din cap ca intelesese meajul.

Read Full Post »

Older Posts »